ANALIZA MINERALA TISULARA

Una dintre cele mai mai moderne, complete si neinvazive metode de laborator pentru evaluarea starii de sanatate a unui pacient este analiza minerala tisulara (AMT). Studiile efectuate timp de 40 de ani pe sute de mii de cazuri de catre cercetatorii americani Dr. Clivet, Dr. David Watts, Dr. George Watson (premiul Nobel), Dr. Paul Eck, Dr. Wilson, au aratat ca nivelurile mineralelor din firul de par se coreleaza foarte bine cu cele din tesuturile organismului.

De ce metoda de diagnostic moderna ?

Pentru ca se bazeaza pe o tehnologie de ultima ora, pusa la punct de NASA : spectrofotometria cu absorbtie atomica.

De ce completa ?

Deoarece printr-o singura determinare, evalueaza nivelul a celor mai importante 36 de minerale din organism: 30 esentiale pentru sanatate + 6 minerale toxice.

De ce neinvaziva ?

Pentru ca esantionul din parul pacientului se obtine prin taierea firelor de par, cat mai aproape de pielea scalpului.

De ce extrem de necesara ?

Deoarece apreciaza :

•  acumularile de minerale toxice: importanta pentru depistarea intoxicatiilor cronice subclinice ce nu pot fi gasite prin analiza sangvina

•  faza de raspuns la stres: este pentru prima data cand stresul se obiectiveaza si se poate trata

Diferenta fata de analizele de sange

Sangele are rolul esential de a transporta diverse substante de la un tesut la altul din organism. O analiza sanguina nu va arata decat in mod indirect – prin deductie- ce se intampla in tesuturi (interpretarea acestor deductii poate fi uneori eronata).

Mineralele toxice raman in general in sange o perioada foarte scurta (minute) dupa care se fixeaza in tesuturi.

Analiza sanguina arata ce se intampla in momentul respectiv (orice exces alimentar, de exemplu, poate modifica valorile inducandu-ne in eroare).

Mineralele sunt implicate in toate procesele metabolice ale organismului. Hormonii, enzimele, neurotransmitatorii si alti mesageri chimici, pompele celulare, unele vitamine, sunt guvernati de actiunea catalizatoare indispensabila a mineralelor. De aceea, orice dezechilibru mineral poate conduce la aparitia deficitelor de functionare ale aparatelor si sistemelor organismului, deficite care pot evolua catre patologii organice daca nu sunt remediate. AMT depisteaza dezechilibrele inainte ca boala sa se manifeste clinic sau paraclinic (de exemplu analize de sange modificate). Indica tendinta catre dezvoltarea modificarilor metabolismului glucidic, infectiilor, osteoporozei, litiazei, anemiei, disfunctiilor tiroidiene si suprarenalice, patologiilor aparatului digestiv.

AMT evalueaza nivelul a 30 de minerale esentiale pentru sanatate (carente si excese), dar si raporturile intre aceste minerale, de multe ori mai importante decat valorile lor absolute (vezi figura 1). Valoarea acestor raporturi reflecta situatia nutritionala si eficacitatea actiunii hormonilor la nivel tisular. Raporturile minerale trebuie sa fie perfect echilibrate intre ele.

Un alt sector fundamental de utilizare al AMT este determinarea prezentei în organism a metalelor toxice provenite din mediu (alimente, aer, apa, expuneri profesionale). Firul de par constituie tesutul de electie pentru depozitarea acestor substante, si reprezinta deci un material optim de analiza. Înca din 1980 folosirea AMT pentru depistarea substantelor toxice prezente în organism a fost recunoscuta pe plan stiintific de catre EPA (Environmental Protection Agency), institutie federala a S.U.A. care se ocupa cu monitorizarea mediului. Se analizeaza valorile a 6 minerale toxice , AMT punand diagnostic de intoxicatii cronice, nedetectabile prin metodele clasice, si care de cele mai multe ori se manifesta clinic nespecific. Prezenta metalelor grele este de doua ori nociva : odata prin toxicitatea propriu-zisa, iar a doua oara prin competitia si inlaturarea mineralelor fiziologice . Carenta acestor minerale necesare, pe de alta parte, permite celor toxice sa se acumuleze mai usor. O metoda buna de protectie împotriva acumularii toxicelor este reprezentata de mentinerea unei cantitati adecvate de minerale utile.

Printre cele mai importante aplicatii ale AMT se numara si determinarea fazei de raspuns la stres. Dr. Hans Selye (1907-1982) este endocrinologul caruia ii datoram o mare parte a cunostintelor actuale asupra raspunsului organismului la stres. Selye a elaborat conceptul care astazi este definit drept G.A.S (“General Adaptation Syndrome”), sindromul adaptarii generale. Selye ajunge la concluzia ca organismul, in fata unei agresiuni, raspunde conform unei scheme, intotdeauna aceeasi, bazata pe succcesiunea a trei faze.

•  In faza de alarma organismul declanseaza o serie imediata de reactii pentru a neutraliza agentul stresor fizic sau psihic. Doarece initial sistemul imun este deprimat, nivelul normal de rezistenta la stres este diminuat si deci organismul este mai susceptibil la infectii si boala.

•  Faza de rezistenta. Daca reactia de alarma nu reuseste sa neutralizeze agentul stresor, organismul isi schimba atitudinea si incearca sa se adapteze. In aceasta faza sunt potentate mecanismele de rezistenta la boala, cu cresterea activitatii sistemului imunitar.

•  Faza de epuizare. Organismul este incapabil sa lupte impotriva stresului la infinit si datorita acestui fapt are loc, la un moment dat, o prabusire a sistemului de rezistenta imuna. Mecanismele de aparare sunt depasite si se instaureaza ceea ce Selye a definit drept “boala de adaptare” (ulcer, astm, colita etc).

Pe baza studiilor lui Paul Eck, toate aceste fenomene biochimice sunt reflectate pe analiza minerala tisulara de catre raportul Na/K, care impreuna cu valorile raporturilor care evalueaza actiunea hormonilor tiroidieni si suprarenalieni la nivel tisular si cu manifestarile clinice enuntate mai sus ne dau elementele de incadrare in una dintre cele trei faze.

Munca în conditii de stres are repercursiuni asupra organismului în sensul aparitiei unor dereglari metabolice: initial oboseala, pierderea capacitatii de concentrare si de rezolvare a problemelor profesionale, pâna la afectiuni neuropsihice netratabile ce duc la pierderea capacitatii de munca, pensionarea timpurie, pierderea posibilitatilor de avansare în cariera profesionala, aparitia unor boli cronice, greu de stâpânit.

Axioma stiintei oficiale a nutritiei, care considera ca pentru a corecta o carenta minerala este oportun sa se furnizeze organismului cantitatea lipsa, este depasita si nu are eficacitate clinica, luând în considerare metodologia terapeutica oferita de AMT. Cu AMT, rezultatele care se obtin, afirma dr. Paul Eck, " surclaseaza orice alta metoda de aplicare a nutritiei, în special pentru acei subiecti cu diferite dereglari metabolice asociate carentelor nutritionale." Daca un mineral considerat esential pentru sanatate este prezent în exces la AMT, din punct de vedere biologic el nu poate fi utilizat corect de catre organism. Este demonstrat stiintific ca biodisponibilitatea scazuta sau carenta Ca, Mg, Zn si Cu este corelata cu variate patologii degenerative, cu tumorile; este de asemenea cunoscut faptul ca aceste patru minerale sufera pierderi exponentiale în timpul stresului.

Motivul pentru care remediile multivitaminico-minerale nu sunt la fel de active ca suplimentele oferite pe baza AMT este faptul ca foarte multi nutrienti, în interiorul organismului, se pot neutraliza partial între ei. Pentru a restabili balanta biochimica a pacientilor a fost elaborat, folosind informatiile furnizate de AMT, un tratament nutritional complet si exact care prevede adaugarea în dieta a unor integratori alimentari specifici, alesi pe baza identificarii tipului metabolic si a nevoilor minerale rezultate pentru fiecare caz in parte. Alaturi de dieta, si ea specifica fiecarui pacient, se obtine o reechilibrare a mecanismelor functionale si o preventie primara a patologiilor care ar putea rezulta din decompensarea acestor mecanisme.

În concluzie, analiza minerala tisulara este utila pentru obtinerea unor performante profesionale optime prin:

•  determinarea fazei de stres si tratament corespunzator (N. B. Acest tratament diminueaza numarul de zile de concediu medical acordate pentru sindromul oboselii cronice si stres si previne patologiile viitoare)

•  cresterea randamentului profesional printr-o corecta remineralizare a organismului (prin scheme individualizate)

•  depistarea acumularilor de minerale toxice, ceea ce permite atât eliminarea sursei de contaminare, cât si un tratament adecvat

•  determinarea tendintei la maladii grave si prevenirea acestora prin tratamentul cu integratori si prin dieta adecvata care se recomanda consecutiv analizei

Ideal, analiza trebuie efectuata la 6 luni, urmând tratamentul prescris.